printre cuvinte văzute ...

'' Dacă tai un copac subsuoară

Din scrijelitura rănii sale

Va curge

Viaţă şi apă sărată .

Ceea ce-intradevăr iubeşti , şi iubeşti ,

Porţi cu tine catre moarte

Ca o corabie

Care alunecă tăcut

Pe apele fluviului ,

Să se inece in soarele apusului .

Întreaga noastră lume

Nu e decât un ocean sărat

De enunţuri , atomi şi axiome ...

Şi ţie , celui mătunt , celui durut ,

Celui flamand , celui sărat ,

Celui închinat , celui jurat , şi tie ,

Şi ţie ţi se va sorbi cu buze vinete

Ultimul abur ,

Ultima scânteie ,

Ultimul susur ,

Ţi se va smulge pana muiata in soare ,

Şi vei rămâne gol ...

...Căci poezia nu e decât

Ultimul lucru de dinainte de tot . ''

Dan Marius Drăgan