deschizi usa amintirilor .
si curg alene . cu zambet si lacrima impreuna .
in jur , lucrurile tac , prafuite ,
straine .
nu le recunosti asa .
nu mai au suflet ,
nici mana sa le struneasca ,
ori sa le mangaie .
nu au nimic ...
au fost candva .
doar amintirile sunt ale tale .
atat cat este dat ...
2 comments:
Frumos, frumos, frumos! Impresionant! Multumesc!
Eu iti multumesc Codrine !
Spor in continuare si cat mai multe povesti foto !
Post a Comment