...si mi-am amintit intamplator de ultima plecare , intamplatoare si ea ...
spre marele nimic ma indreptam cu pasi repezi ,
hai-hui .
nu aveam un scop , nici tinta .
era doar pas-tacere-umbra .
...si apoi mana ta blanda , bratara mainii mele .
de ce ?
zambesti ingaduitor , si te mira intrebarea , da , de ce eu ?
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment